Fosta candidată la prezidențiale Elena Lasconi l-a descris cel mai bine pe Nicușor Dan pentru cei care l-au susținut pătimaș și azi îl huiduie mai rău decât îl înjurau suveraniștii: „viclean copil de casă”. Omul atât de contestat astăzi chiar de ai lui a reușit performanța negativă de a fi făcut în fel și chip (și ce chip!) după doar un an, deși avea toate datele că nu va reuși ceva din postura în care a fost pus.
Nicușor Dan, de la victimă la pasiv-agresiv
Ca o scurtă istorie, înainte să ajung unde mi-am propus, trebuie spus din start că Nicușor Dan a fost un primar submediocru al Capitalei, doar că oamenii din provincie care nu trăiesc în București nu aveau cum să știe asta. Chiar și trăitorii din orașul în care viețuiesc s-au făcut că plouă când fostul edil s-a făcut că ninge. Să lovești într-un cal mort din punct de vedere politic e redundant, ba chiar îl transformi în victimă, iar Nicușor Dan s-a fofilat mereu pe lângă cine trebuia pentru a fi privit ca o victimă.
Incompetentul primar Nicușor Dan a avut parte de susținere din mai multe motive. Enumăr câteva, că de la primărie trebuia să vadă toată lumea incapacitatea omului de a se racorda la realitate și la real-politik: lupta cu mafia imobiliară din urbe (pe care a girat-o, căci în mandatul său s-a construit cel mai haotic și s-a făcut vraiște tot orașul ăsta cu pretenții europeniste); spațiu verde (minimul spațiu verde, în speță parcuri, chiar Cișmigiul aflat vizavi de clădirea primăriei a băltit a mizerie și nepăsare pe toată durata mandatului); eficiență, siguranță rutieră și infrastructură de oraș (el însuși ca primar a spus că va face tot ce se poate, avea chiar un plan, pentru problema aglomerației și timpul pierdut pe drumuri). Aici fac o paranteză, căci domnul Dan, când era primar, spunea că se va implica în problema sincronizării semafoarelor și că va face un sistem de semafoare inteligente. Nefăcând nimic, după ce am stat pe loc a fost întrebat, la un moment dat, de ce nu a pus în practică ce a promis. A spus că respectivul profesionist, american, a murit între timp. Și tot între timp a rămas.
Cum s-a murit
Invitat la România TV, Victor Ciutacu l-a întrebat: „Ați promis revoluția traficului şi ne-aţi şi spus că aveţi un american minune, care a făcut ceva pe la New York sau pe nu ştiu unde. A dispărut americanul, unde e americanul?”. Răspunsul: „Nu, chiar a murit, să ştiţi…”. Acum, sincer, doar după faza asta din 2024, te puteai baza pe acest om? E ca și cum tot traficul din București stătea în americanul mort. Da, Nicușor Dan a stat în el.
Cine e experimentul prost al cui?
E greu de pătruns în mintea președintelui țării. Nu pentru că ar fi vreun geniu, ci pentru că genialitatea lui stă în incapacitatea de a-și deschide mintea spre exterior. Totul pare să graviteze în jurul ideilor pe care nu le comunică sau le spune lacunar. Încerc să înțeleg dacă Nicușor Dan ne ia ca pe un experiment sau dacă noi l-am luat în cârcă drept experiment social. Oricare ar fi răspunsul, ambele variante sunt proaste. Noi, cei de la INFORMERIA, v-am spus, din sursele noastre, că omul nu știe pe cine vrea să pună premier după peste 120 de zile cu un interimar demis. Am precizat, de asemenea, că va face o nominalizare de premier în prima jumătate a lui septembrie, dar nu chiar la început. Încă ne încadrăm în timp, dar timpul, oricât de mult ar certifica niște informații obținute pe surse, nu mai are răbdare. După americanul mort angajat de Nicușor să rezolve problema traficului, cine o mai fi murit să facă o desemnare de prim-ministru? Poate că a murit matematica și trăim cu toții în mintea lui neînțeleasă, iar peste 5 sau 10 ani vom aprecia ce face acum sau îl vom șterge cu radiera ca și cum am visat.