Bulgarii sunt chemați duminică, 25 octombrie, la urne pentru a-și alege președintele, într-un scrutin dominat de temerile privind securitatea la Marea Neagră, războiul din Ucraina și direcția politică a țării. Iliana Iotova, președinta în exercițiu, pornește cu prima șansă potrivit ultimelor sondaje, însă adversarul său principal, Andrei Ghiurov, a redus distanța în ultimele săptămâni. Alegerile reprezintă și primul test electoral important pentru guvernul condus de Rumen Radev, fostul președinte care a câștigat detașat alegerile parlamentare din aprilie, în fruntea formațiunii Bulgaria Progresistă.
Iotova, în vârstă de 62 de ani, a preluat funcția prezidențială după ce Radev a demisionat în ianuarie pentru a participa la alegerile parlamentare. Ea beneficiază acum de sprijinul partidului de guvernământ și al Partidului Socialist Bulgar. Dacă va câștiga scrutinul, ar deveni prima femeie aleasă președinte al Bulgariei. Principalul său contracandidat, Andrei Ghiurov, fost premier interimar și bancher, este susținut de opoziția proeuropeană și promovează ideea unui președinte capabil să contrabalanseze concentrarea puterii politice.
Ce arată ultimele sondaje
Cele mai recente cercetări sociologice confirmă poziția de lider a lui Iotova, dar indică și o scădere a sprijinului electoral. Potrivit unui sondaj Alpha Research, realizat în perioada 18–22 octombrie pe un eșantion de 1.000 de adulți, perechea Iliana Iotova–Kiril Valchev era susținută de 41,1% dintre alegătorii hotărâți să participe la vot. Andrei Ghiurov și Georgi Kandev se situau pe locul al doilea, cu 28,3%, urmați de naționalistul Kostadin Kostadinov și Petar Volgin, cu 12,8%.
Un sondaj Gallup International Balkan, realizat între 14 și 22 octombrie pe 1.001 respondenți, oferea rezultate apropiate: 43,2% pentru Iotova și Valchev, 29,7% pentru Ghiurov și Kandev și 12,4% pentru Kostadinov și Volgin. În schimb, cercetarea Market Links publicată la sfârșitul lunii septembrie indica un avantaj mai mare pentru președinta în funcție: 41,4%, față de 21,9% pentru principalul său adversar. Diferențele reflectă perioadele distincte de colectare a datelor și metodologiile utilizate; toate sondajele trebuie interpretate ca instantanee ale intențiilor de vot, nu ca predicții certe. Datele indică totuși că un al doilea tur, programat pentru 1 noiembrie, este scenariul cel mai probabil.
Marea Neagră și războiul din Ucraina, teme centrale
Campania electorală a fost influențată puternic de atacurile recente cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, incidente care au amplificat temerile privind extinderea efectelor războiului ruso-ucrainean către teritoriul unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. Potrivit agenției ANSA, patru nave au fost lovite în apropierea coastelor Bulgariei în cursul lunii octombrie. Autoritățile nu au prezentat dovezi definitive care să stabilească responsabilitatea directă a Moscovei, deși premierul Radev a declarat că atacurile par să servească intereselor Rusiei.
Iotova susține intensificarea eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului și pledează pentru o abordare mai prudentă în raport cu Moscova. Ea a respins perspectiva trimiterii militarilor bulgari în Ucraina și a pledat pentru o „Coaliție a Păcii”. Ghiurov, în schimb, insistă asupra necesității unei poziții mai clare în sprijinul securității europene și al cooperării cu NATO și Uniunea Europeană. Disputa reflectă diviziunile profunde din societatea bulgară privind Rusia, războiul și rolul țării în arhitectura de securitate europeană.
Un scrutin cu miză pentru echilibrul puterii
Deși președintele Bulgariei are atribuții mai ales reprezentative, funcția nu este lipsită de influență. Șeful statului este comandantul suprem al forțelor armate, poate exercita dreptul de veto asupra unor legi și are atribuții în desemnarea unor oficiali și a guvernelor interimare. În contextul în care formațiunea lui Radev deține o majoritate parlamentară puternică, scrutinul va testa și capacitatea opoziției de a menține un echilibru instituțional.
Un alt semnal important este participarea redusă anticipată. Gallup estimează o prezență de aproximativ 39%, echivalentul a circa 2,6 milioane de alegători, în timp ce Alpha Research indică un nivel apropiat de 40%. Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină peste jumătate din voturile valabil exprimate, în condițiile unei participări de peste 50% din alegătorii înscriși. În caz contrar, primii doi candidați se vor confrunta în turul al doilea, pe 1 noiembrie.
Închiderea campaniei nu pune capăt incertitudinilor. Iotova conduce în sondaje, dar diminuarea avantajului său, tensiunile regionale și participarea la vot pot influența rezultatul. Pentru Bulgaria, alegerile nu înseamnă doar desemnarea unui nou președinte, ci și o măsurare a sprijinului public pentru direcția politică imprimată de Rumen Radev și pentru poziționarea țării între Rusia și partenerii săi occidentali.