Serbia votează duminică, 25 octombrie, în alegeri parlamentare anticipate care ar putea deveni cel mai important test al puterii lui Aleksandar Vučić din ultimii ani. După aproape doi ani de proteste antiguvernamentale, generate de tragedia de la Novi Sad și alimentate de acuzațiile de corupție, abuzuri și degradare a democrației, partidul aflat la guvernare se confruntă cu o provocare serioasă din partea unei mișcări susținute de studenți, profesori și alegători dezamăgiți de clasa politică tradițională. Deși scrutinul este unul parlamentar, miza depășește cu mult repartizarea celor 250 de mandate din Adunarea Națională: rezultatul va arăta dacă Vučić mai poate controla scena politică sârbă și dacă nemulțumirea acumulată în stradă se poate transforma într-o alternativă electorală reală.
08:50 Cozi uriașe de la primele ore în mai multe zone din Serbia
Serbia votează astăzi în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, iar secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00. Pe listele electorale figurează în total 6.450.523 de alegători, iar urnele se vor închide la ora 20:00. Până la încheierea votului este în vigoare interdicția de a face campanie electorală. Cetățenii pot alege una dintre cele 18 liste electorale. La secțiile de votare din centrul Serbiei, unde votează și sârbii din Kosovo și Metohia, s-au format cozi încă de la primele ore ale dimineții. În Raška, unde sunt așteptați să voteze cetățenii din partea de nord a orașului Kosovska Mitrovica, oamenii au stat la rând de la primele ore pentru a-și exercita dreptul de vot. Un număr mare de cetățeni din Kosovo și Metohia care doresc să participe la alegerile parlamentare anticipate pentru Adunarea Serbiei s-au deplasat încă din zori spre centrul țării, după ce autoritățile provizorii de la Priștina nu au permis organizarea votului în provincia din sudul Serbiei. La punctul de trecere administrativă Jarinje s-a înregistrat aglomerație încă de la primele ore ale dimineții, pe sensul de ieșire din Kosovo și Metohia, iar vehiculele au format o coloană lungă. Și în Novi Sad a început votarea în cadrul alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Electorale Republicane (RIK), în Novi Sad sunt 345.932 de cetățeni cu drept de vot, care vor putea vota, conform deciziei Comisiei Electorale Municipale (GIK), în 221 de secții de votare.
Novi Sad
Pensionarii s-au mobilizat primii
Raska, unde votează sârbii din Kosovo
Sârbii kosovari s-au strâns în număr mare în fața secțiilor de vot
Sursa fotografiilor: blic.rs
Știrea inițială, 24 octombrie 2026
Președintele a convocat alegerile anticipate la 9 septembrie, după dizolvarea Parlamentului ales în decembrie 2023, la propunerea guvernului. Vučić, care nu mai poate candida pentru un nou mandat prezidențial, a lăsat să se înțeleagă că intenționează să revină în prim-plan din funcția de prim-ministru. Liderul sârb justifică scrutinul prin tensiunile și diviziunile care traversează țara și susține că rezultatul trebuie să indice clar direcția în care dorește să meargă Serbia. Pentru opoziție și pentru mișcarea studențească, însă, alegerile reprezintă o oportunitate de a pune capăt dominației Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la putere din 2012. Associated Press descrie confruntarea drept un referendum de facto asupra lui Vučić, într-un climat politic în care taberele rivale se acuză reciproc că pun în pericol viitorul țării.
6,45 milioane de alegători, chemați la urne
Potrivit datelor publicate de organizația independentă CRTA, registrul electoral cuprinde 6.450.523 de alegători, iar votul se desfășoară în 8.392 de secții. Sunt înregistrate 18 liste electorale pentru cele 250 de locuri din Parlament. Dintre secțiile organizate, 93 se află în străinătate, în 37 de state, unde s-au înscris pentru vot 102.147 de cetățeni sârbi. Alte 29 de secții sunt organizate în instituții de detenție, iar pentru alegătorii din Kosovo și Metohia au fost stabilite 60 de secții în localitățile Vranje, Kuršumlija, Raška și Tutin.
Secțiile de votare din Serbia sunt deschise între orele 7:00 și 20:00. Cetățenii pot vota numai la secția la care sunt înscriși în registrul electoral și trebuie să prezinte un act de identitate valabil sau pașaportul. Alegătorii care nu se pot deplasa din cauza unei boli grave, a vârstei sau a unei dizabilități pot solicita să voteze în afara secției, cu respectarea termenelor prevăzute de lege. Votul se exprimă personal, prin marcarea unei singure liste electorale. În timpul scrutinului sunt interzise fotografierea și filmarea neautorizată în secțiile de votare, precum și utilizarea telefoanelor mobile în condițiile prevăzute de regulile electorale.
Campania electorală se încheie odată cu intrarea în vigoare a perioadei de liniște electorală, care durează până la închiderea urnelor. În acest interval nu pot fi publicate sondaje sau estimări electorale și nici prezentate public, în scop electoral, candidații și programele lor. Buletinele de vot sunt tipărite în mai multe versiuni lingvistice, în funcție de limbile și alfabetele recunoscute oficial în diferitele localități ale țării. După centralizarea rezultatelor, Comisia Electorală Republicană trebuie să publice raportul general în termenele stabilite de lege.
Repartizarea mandatelor se face prin metoda D’Hondt. În principiu, listele trebuie să obțină cel puțin 3% din voturile exprimate pentru a participa la distribuirea locurilor, pragul nefiind aplicat în același mod listelor minorităților naționale. Comisia Electorală Republicană are la dispoziție zece zile de la publicarea rezultatelor finale pentru atribuirea mandatelor, iar noul Parlament trebuie constituit în cel mult 30 de zile de la publicarea rezultatelor definitive. Formarea guvernului trebuie realizată în termen de 90 de zile de la constituirea legislativului.
Tragedia de la Novi Sad, scânteia unei revolte naționale
Actuala criză politică își are originea în tragedia din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea copertinei de beton a gării din Novi Sad, în nordul Serbiei, a provocat moartea a 16 persoane. Accidentul a declanșat un val de furie publică, iar studenții au devenit principala forță a protestelor care au urmat. Manifestanții au cerut transparență în anchetă, tragerea la răspundere a celor vinovați și eliminarea corupției pe care o consideră responsabilă pentru deficiențele lucrărilor de renovare.
Demonstrațiile au depășit rapid cadrul unei revolte studențești. Marșuri, blocaje universitare și manifestații de amploare au cuprins Belgradul și alte orașe, iar protestatarii au cerut alegeri anticipate și reforme instituționale. La un an de la tragedie, în noiembrie 2025, zeci de mii de persoane s-au adunat la Novi Sad pentru a comemora victimele și a denunța lipsa de răspundere. Reuters relata că furia publică era alimentată de întârzierile în stabilirea responsabilităților și de suspiciunile privind contractele și lucrările de infrastructură.
Anchetele au avut consecințe politice importante. În august 2025, șase persoane, între care fostul ministru al infrastructurii Tomislav Momirović, au fost arestate într-un dosar privind presupuse nereguli legate de renovarea gării. Procurorii au investigat suspiciuni de facturare frauduloasă și prejudicierea bugetului public. Aceste acuzații trebuie diferențiate de vinovăția stabilită definitiv de instanțe, însă ele au consolidat percepția unei părți a societății că tragedia nu poate fi separată de problemele sistemice de administrare și control al banilor publici.
Studenții, principala provocare pentru Vučić
Mișcarea studențească intră în alegeri cu o listă care reunește profesori și specialiști și încearcă să atragă alegători care nu se mai regăsesc în partidele tradiționale. Mesajul său se concentrează asupra statului de drept, combaterii corupției și responsabilității instituțiilor. Studenții au organizat marșuri prin țară, inclusiv în zone rurale considerate în mod tradițional fiefuri electorale ale SNS, și au încercat să transforme energia protestelor într-o mobilizare la urne.
Potrivit Associated Press, mitingul final al mișcării de la Belgrad, organizat joi, 22 octombrie, a adunat numeroși susținători. Sloganurile „Studenții înving” și „Serbia sau mafia” au exprimat atât speranța unei schimbări politice, cât și furia față de corupția percepută drept endemică. Totuși, transformarea unei mișcări eterogene într-o forță electorală eficientă rămâne o provocare. Protestatarii nu formează un bloc politic tradițional, iar succesul lor depinde de capacitatea de a mobiliza alegători dincolo de mediul universitar și de marile orașe.
În paralel, Vučić și partidul său au desfășurat o campanie intensă în mass-media favorabilă guvernului. Președintele i-a acuzat pe adversari că servesc interese străine și urmăresc destabilizarea țării, prezentându-se drept garant al ordinii și al dezvoltării economice. Opoziția și organizațiile civice îl acuză, la rândul lor, că a concentrat puterea, a restrâns libertățile democratice și a permis consolidarea influenței politice asupra presei și instituțiilor. Vučić respinge aceste acuzații.
Alegeri contestate, cu privirile Europei asupra Serbiei
Scrutinul se desfășoară și pe fondul controverselor legate de corectitudinea procesului electoral. Alegerile parlamentare din decembrie 2023 au fost urmate de proteste ale opoziției, care a reclamat fraude și manipulări. Observatorii internaționali au semnalat atunci nereguli procedurale, presiuni asupra alegătorilor, dezechilibre mediatice și folosirea resurselor publice în avantajul partidului aflat la guvernare. Parlamentul European a apreciat că scrutinul nu s-a desfășurat în condiții echitabile, iar OSCE/ODIHR a documentat deficiențe care au afectat integritatea competiției.
În campania actuală, organizațiile de monitorizare au semnalat noi motive de îngrijorare. Associated Press a relatat despre arestări înaintea alegerilor, acuzații de supraveghere a activiștilor, atacuri informatice și peste 100 de incidente violente raportate în timpul campaniei. Aceste semnale nu stabilesc, prin ele însele, rezultatul sau validitatea întregului scrutin, dar sporesc presiunea asupra autorităților electorale și asupra observatorilor. Misiunea OSCE/ODIHR urmărește desfășurarea alegerilor, alături de observatori europeni și organizații sârbe independente.
Miza europeană este considerabilă. Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, însă parcursul său este încetinit de preocupările privind statul de drept, libertatea presei și funcționarea instituțiilor democratice. În același timp, Vučić menține relații apropiate cu Rusia și China, încercând să păstreze o poziție de echilibru între partenerii occidentali și celelalte centre de putere.
Sondajele publicate înaintea votului oferă rezultate diferite, iar cele două tabere susțin că pot câștiga. Deznodământul rămâne incert, iar testul real va fi dacă nemulțumirea exprimată în stradă se va reflecta în urne. Pentru Vučić, scrutinul este o încercare de a-și reconfirma controlul asupra scenei politice. Pentru studenți, este șansa de a demonstra că protestele pot produce o schimbare instituțională. Indiferent de rezultat, tensiunile care au zguduit Serbia în ultimii doi ani nu vor dispărea automat după închiderea secțiilor de votare.