În timp ce în România cuvântul „anticipate” provoacă aproape instantaneu o combinație de panică politică, negocieri, scenarii și declarații apăsate, în Spania Pedro Sánchez a apăsat mult mai simplu pe butonul electoral. Premierul spaniol a anunțat luni, 5 octombrie, că țara va merge la urne pe 29 noiembrie, cu aproximativ opt luni înainte de termenul normal. Decizia vine după o înfrângere parlamentară serioasă pentru guvern, după ce PP, Vox și Junts au respins măsurile privind locuințele și după săptămâni de proteste legate de criza imobiliară. Sánchez a preferat să transforme blocajul politic într-o confruntare directă cu alegătorii.
Alegeri anticipate în Spania. Și românii votează
Și aici apare una dintre diferențele care fac ca alegerile anticipate să pară mult mai ușor de organizat în Spania decât în România. Premierul are, potrivit legislației electorale spaniole, posibilitatea de a propune dizolvarea anticipată a Parlamentului, după deliberarea Consiliului de Miniștri, iar decretul este apoi emis formal de rege. Legea stabilește un interval de 54 de zile între convocare și scrutin, ceea ce înseamnă că, odată luată decizia politică, mecanismul electoral intră rapid în funcțiune. Cu alte cuvinte, Sánchez nu a avut nevoie de luni întregi de discuții pentru a afla dacă țara poate fi trimisă la vot. A decis, Guvernul a parcurs procedura, iar spaniolii au primit data: 29 noiembrie. România, unde anticipate au devenit aproape un cuvânt interzis în anumite perioade politice, poate privi de la distanță și lua notițe.
Pentru românii din Spania, însă, există o mare capcană atunci când vorbim despre numărul celor care pot vota. Comunitatea românească rămâne una dintre cele mai numeroase comunități străine din această țară. Datele oficiale ale INE arată că la 1 ianuarie 2025 în Spania trăiau 609.270 de persoane cu cetățenie română. În plus, autoritățile spaniole raportau la sfârșitul lui 2025 peste 1,13 milioane de cetățeni români cu certificat de înregistrare sau documentație aferentă statutului de cetățean UE, ceea ce arată amploarea comunității și a mobilității românilor în Spania. Potrivit anumitor surse oficiale, în jur de 200.000 de români ar putea vota, de fapt, la alegerile convocate de pe 29 noiembrie.
De ce se fac alegeri anticipate. De unde a pornit totul
Totul a pornit, de fapt, de la criza locuințelor din Spania. O poveste care a explodat în stradă după evacuarea, pe 23 septembrie, a unei femei de 87 de ani din locuința în care trăise aproximativ șapte decenii. Cazul a provocat proteste și o presiune publică tot mai mare asupra Guvernului lui Pedro Sánchez, obligând Executivul să vină rapid cu două decrete de urgență pentru locuințe. Printre măsuri se afla și suspendarea evacuărilor până în 2030, dar și măsuri menite să protejeze chiriașii și să limiteze efectele speculației imobiliare.
Numai că, atunci când proiectele au ajuns în Congres, Sánchez a primit exact lovitura de care avea nevoie cel mai puțin. PP, Vox și Junts au votat împotrivă, iar Guvernul minoritar nu a reușit să-și treacă măsurile. În cazul lui Junts, partidul catalan care l-a sprijinit în trecut pe Sánchez, ruptura este cu atât mai importantă: fără voturile aliaților conjuncturali, premierul nu mai poate conta pe o majoritate stabilă pentru a-și trece proiectele prin Parlament.
Aici s-a rupt, practic, filmul. Sánchez putea continua încă luni întregi să guverneze prin negocieri și compromisuri, dar cu un Parlament în care orice lege importantă poate fi blocată. A ales însă varianta riscantă: să-i lase pe spanioli să decidă direct cine trebuie să aibă majoritatea. Pe 5 octombrie a anunțat dizolvarea Cortes și alegeri anticipate pentru 29 noiembrie. Oficial, premierul spune că are nevoie de o majoritate progresistă mai puternică pentru a putea guverna; politic, este însă și un pariu uriaș, pentru că sondajele favorizează dreapta.
Iar ironia este că Sánchez nu pleacă de la putere ca să organizeze alegerile. Le organizează tocmai pentru a încerca să-și consolideze puterea. După ani de blocaje parlamentare, criza locuințelor a fost scânteia care a aprins fitilul. Iar la Madrid, spre deosebire de București, când premierul decide că a venit momentul urnelor, lucrurile se mișcă surprinzător de repede.