O svastică a răsărit peste noapte pe o stradă din Capitală. Ce riscă persoanele care desenează însemne naziste

de Yaskin Zainea

Locuitorii sectorului 3 al Bucureștiului s-au întâlnit pe Bulevardul Theodor Pallady cu o ”minunată” svastică desenată pe asfalt. Gestul teribilist poate aduce sancțiuni serioase, conform legii. Un cititor INFORMERIA ne-a semnalat ”opera de artă” realizată cu o cretă albastră, în dreptul unei stații de metrou de pe cunoscutul bulevard al Capitalei.

Svastică apărută din senin pe Bulevardul Theodor Pallady din București

Desenul nu pare să fi deranjat pe nimeni, acesta nefiind șters, dăinuind pe stradă de câteva ore bune. Precizăm că zona este împânzită de camere de supraveghere, iar autorul, dacă va fi identificat, va răspunde în fața legii. Persoana care ne-a trimis fotografia crede că, cel mai probabil, desenul a fost făcut undeva în cursul nopții, când pe stradă nu era multă lume.

Ce spune legea

Un desen făcut pe un zid, pe un monument sau într-un alt spațiu public poate ajunge să aibă consecințe penale atunci când reprezintă și promovează simboluri fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. În România, OUG 31/2002, în forma actualizată, interzice utilizarea în public a unor astfel de simboluri. Confecționarea, răspândirea sau deținerea lor în vederea răspândirii se poate pedepsi cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. De asemenea, promovarea în public a ideilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe poate fi sancționată cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, plus interzicerea unor drepturi.

Există însă o nuanță importantă când vorbim despre svastică. Simbolul nu a fost creat de naziști și nu a avut inițial o semnificație fascistă. Este un simbol vechi de mii de ani, întâlnit în numeroase culturi. Cuvântul provine din sanscritul svastika, asociat cu ideile de „bunăstare” și „noroc”. Svastica a fost și este un simbol religios important în hinduism, budism și jainism și a apărut în diverse forme în Europa, Asia și alte regiuni cu mult înaintea secolului XX. Schimbarea radicală de sens s-a produs în Europa în secolul XX. Partidul Nazist al lui Adolf Hitler a adoptat svastica drept simbol în 1920, transformând-o într-un element central al propagandei naziste și asociind-o cu ideologia rasistă și antisemită.

Prin urmare, în cazul unui desen apărut în spațiul public, autoritățile trebuie să analizeze contextul, forma reprezentării și scopul utilizării. Legea prevede și o excepție pentru faptele săvârșite în interesul artei, științei, cercetării, educației sau pentru dezbaterea unei chestiuni de interes public.

Alte recomandări