La aproape două luni de la incidentul care a pus pe jar toate structurile de securitate ale statului român, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale Portului Constanța a rămas, potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Informeria.ro din cadrul Poliției, complet nerezolvată.
Deși explozia dronei navale militare ucrainene din 5 iunie 2026 a scos la iveală numeroase breșe de securitate, unele dintre cele mai sensibile zone ale portului continuă să fie lipsite atât de supraveghere video, cât și de pază umană.
Portul Constanța, în continuare nesupravegheat video în niște puncte critice
Surse din cadrul Poliției au declarat pentru Informeria.ro că una dintre cele mai mari probleme o reprezintă porțile de acces din lungul intrării în Portul Constanța. Acestea se întind pe distanțe de aproximativ un kilometru, însă nici în prezent nu beneficiază de camere de supraveghere și nici nu sunt monitorizate permanent de personal de pază.
În condițiile în care Portul Constanța reprezintă unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României și principalul nod logistic de la Marea Neagră, lipsa unor măsuri elementare de securitate ridică numeroase semne de întrebare, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor hibride din regiune.
Incidentul din 5 iunie a demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura portuară. În jurul orei 10:28, în Dana 78, o dronă navală militară ucraineană s-a autodetonat după ce Kievul pierduse controlul asupra acesteia. Autoritățile române au precizat ulterior că explozia nu a fost provocată intenționat, ci a reprezentat activarea sistemului automat de autodistrugere al dronei.
Înaintea exploziei, Garda de Coastă fusese alertată încă de la ora 06:20 despre existența unui obiect plutitor suspect. Au fost informate imediat Ministerul Apărării Naționale, SRI, Autoritatea Navală Română și Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Zona a fost izolată, traficul naval restricționat, iar specialiștii pirotehniști și Forțele Navale au intervenit pentru evaluarea dispozitivului. Peste 1.000 de persoane au fost evacuate preventiv din apropierea portului și de pe plajele din zonă. Din fericire, explozia nu a provocat victime.
Sistemul SCOMAR are limitări
Potrivit acelorași surse consultate de Informeria.ro, incidentul a evidențiat și limitele sistemului SCOMAR, destinat supravegherii spațiului maritim. Sistemul nu ar fi răspuns eficient în cazul dronei deoarece arhitectura sa a fost concepută inițial pentru identificarea unor ambarcațiuni suspecte implicate în migrația ilegală din Orientul Mijlociu, în special din Siria, Irak sau Iran, și nu pentru detectarea unor drone navale militare de mici dimensiuni, utilizate într-un conflict modern.
După explozie, în spațiul public au existat schimburi de acuzații între instituțiile statului, fiecare încercând să explice cine avea responsabilitatea prevenirii unui asemenea incident. Inclusiv Ministerul Apărării Naționale a fost indicat de unele voci ca neîndeplinindu-și atribuțiile.
Sursele Informeria.ro susțin însă că responsabilitatea privind paza și securitatea operațională a Portului Constanța aparține în mod exclusiv Autorității Navale Române, instituția care coordonează măsurile de protecție și control din perimetrul portuar.
Cu toate acestea, vulnerabilitățile semnalate înainte și după incident nu au fost eliminate nici până astăzi. În urma exploziei, Guvernul României a prezentat o cronologie oficială a evenimentelor și a anunțat intensificarea cooperării cu Ucraina pentru prevenirea unor incidente similare.
Kievul a explicat că drona ieșise de sub control în urma bruiajului electronic rusesc. Între timp însă, una dintre cele mai importante porți maritime ale României continuă să funcționeze cu aceleași puncte vulnerabile care au ieșit la iveală în dimineața de 5 iunie.
