INFORMERIA a obținut în exclusivitate date din mai multe sondaje comandate de formațiuni politice, în scenariul unor alegeri parlamentare anticipate organizate în perioada următoare. Cifrele arată un tablou electoral în mișcare, cu AUR într-o zonă de peste 40%, PSD în jurul pragului de 20%, PNL la puțin peste 10%, în timp ce USR pierde teren, iar SENS apare în unele măsurători suficient de aproape de pragul electoral pentru a produce una dintre surprizele momentului.
Sondaje interne neoficiale de la partide:cum s-a ajuns la criza politică fără precedent în istoria post-decembristă a României
România politică trăiește de aproape cinci luni într-un soi de interimat care pare să fi devenit noua normalitate. Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură cu 281 de voturi, iar de atunci Palatul Victoria a devenit mai degrabă decorul unei crize politice decât centrul unei guvernări cu puteri depline.
De atunci, președintele Nicușor Dan a încercat, rând pe rând, să găsească formula care să scoată România din blocaj. Eugen Tomac a fost prima nominalizare, însă și-a depus mandatul înainte ca Guvernul să ajungă la vot. Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie, iar Siegfried Mureșan, cea de-a treia propunere, nu a reușit nici el să obțină voturile necesare pe 30 septembrie.
Acum, după cinci luni de criză, președintele a făcut o nouă mutare: diplomatul Luca Niculescu a fost desemnat premier pe 6 octombrie. Este a patra încercare de a forma un Guvern cu puteri depline, într-un moment în care România are nevoie inclusiv de un buget pentru 2027 și de măsuri care să țină sub control deficitul. Niculescu are la dispoziție zece zile pentru a-și construi echipa și pentru a încerca să obțină votul Parlamentului.
AUR, până în maxim 43%. SENS ar putea prinde pragul
Dacă negocierile politice continuă să eșueze și scenariul anticipatelor ajunge din nou pe masă, partidele nu mai privesc doar spre Cotroceni sau spre Palatul Victoria. Privesc spre urne. Iar cifrele din sondajele interne arată că electoratul nu stă pe loc. Potrivit informațiilor obținute de INFORMERIA, AUR se situează în intervalul 41-43% în sondajele consultate. Este o zonă de intenție de vot care, raportată strict la aceste măsurători și la ipoteza unor alegeri anticipate, indică o concentrare foarte mare de opțiuni în jurul formațiunii. Datele nu trebuie confundate cu un rezultat electoral cert, dar ele arată dimensiunea terenului pe care partidele își fac calculele.
PSD apare între 19 și 20%, în timp ce PNL este măsurat între 11 și 13%. Cele două formațiuni tradiționale ale politicii românești rămân, astfel, în zona în care fiecare procent poate conta enorm într-o eventuală redistribuire a mandatelor. În cazul PSD, cifrele indică o intenție de vot apropiată de 20%, în timp ce liberalii se află într-o zonă de două cifre, dar mult sub prima formațiune din aceste măsurători.
Surpriza începe însă ceva mai jos pe tabel. USR este măsurat între 7,5 și 9%, iar în paralel apare o mișcare interesantă în dreptul formațiunii SENS. Potrivit datelor consultate de INFORMERIA, SENS se află între 4,2 și 5%, iar în unele dintre sondaje trece pragul electoral. Pentru o formațiune aflată în această zonă, câteva zecimi de procent pot face diferența dintre Parlament și afara Parlamentului.
Este poate cea mai interesantă fotografie electorală a momentului. SENS nu apare încă la o distanță confortabilă de prag, însă faptul că în anumite măsurători ajunge la 5% schimbă calculul. Iar apropierea dintre creșterea SENS și scăderea relativă a USR în unele dintre aceste măsurători poate alimenta ipoteza unei reașezări în zona electoratului urban și progresist. Atenție însă: fără metodologiile complete, eșantioanele și seriile succesive ale sondajelor, nu poate fi demonstrat că fiecare procent câștigat de SENS provine direct de la USR. Cifrele indică o tendință posibilă, nu explică singure cauzalitatea.
În partea inferioară a clasamentului, UDMR nu ar trece pragul electoral în măsurătorile despre care INFORMERIA a obținut informații. Situația este volatilă și pentru celelalte formațiuni care încearcă să rămână în joc. POT și SOS pendulează sub pragul de 5%, cu valori care, în funcție de sondaj, se mișcă în jurul nivelurilor de 2%, 3% și 4%. Dintre cele două, SOS acumulează cele mai mari valori, însă nici aceasta nu depășește pragul de 4% în datele consultate.
Blocaj total. Haos politic fără sfârșit
Toate aceste cifre trebuie privite printr-o lentilă importantă: nu vorbim despre un scrutin convocat și nici despre rezultate oficiale. Vorbim despre măsurători realizate în scenariul ipotetic al unor alegeri parlamentare anticipate. În plus, sondajele interne comandate de partide pot avea metodologii diferite, iar fără publicarea integrală a metodologiei, marjele de eroare, perioadele de culegere a datelor și dimensiunea eșantioanelor nu pot fi evaluate independent.
Dar există un lucru imposibil de ignorat: criza politică a început deja să producă efecte în sondaje. După căderea Guvernului Bolojan, România a trecut prin mai multe încercări de formare a unui nou Executiv, fără ca Parlamentul să valideze până acum un cabinet cu puteri depline. În septembrie, respingerea Guvernului Mureșan a prelungit blocajul, iar președintele a fost nevoit să reia consultările cu partidele.
Între timp, presiunea nu mai este doar politică. Criza de guvernare se suprapune peste presiunea financiară și bugetară. Reuters relata la începutul lunii octombrie că prelungirea impasului politic a pus presiune suplimentară asupra ratingului de țară și asupra finanțării României, în condițiile în care România se află deja la limita inferioară a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.