169 de bijuterii de aur au fost descoperite pe drumul dintre Oradea și A3. Ce spun cercetătorii

Nu mai puțin de 169 de bijuterii de aur au fost descoperite într-un mormânt, de către arheologii de la Muzeul Țării Crișurilor. Tezaurul imens de aur este unic în Europa și a fost descoperit pe drumul de legătură dintre Oradea și Autostrada A3.

Citește și: O navă cu migranți s-a scufundat în Marea Egee. Ce spun autoritățile

Ce spun cercetătorii despre cele 169 de bijuterii de aur descoperite

„Este o descoperire fenomenală. Un asemenea tezaur nu mai există în Europa centrală şi de Est. Este foarte ciudată chestiunea pentru că abia se descoperise aurul, în eneolitic. Se pare că a fost mormântul unei femei, extrem de bogată. Nu ştim cine era, aici la Sîntandrei. Noi vom mai face o prezentare a tezaurului, când va fi totul pregătit”, spune, citat de Pro TV, directorul MTC, istoricul Gabriel Moisa.

Tezaurul va fi prezentat în mod public numai după ce se vor încheia cercetările asupra vechimii și după ce ADN-ul va fi analizat, în urma cercetărilor antropologice. Totuși, cu ocazia conferinței de presă, o mică parte din bijuteriile descoperite lângă Oradea au fost expuse într-o vitrină.

Dr. Călin Ghemiş coordonează șantierele arheologice. El spune că această descoperire ar fi cea mai importantă și relevantă descoperire pentru perioada care cuprinde epoca cuprului.

“Acesta conţine 169 de inele din aur, 800 de mărgele din sidef şi o brăţară plurispiralată din cupru. Tezaurul de aur este o descoperire senzaţională pentru perioada respectivă, având în vedere că toate piesele din aur din Bazinul Carpatic totalizează în jur 150 de bucăţi. Or, aici există peste 160 doar într-un singur inventar. Inelele de aur sunt în proces de curăţare la laborator şi au o greutate de peste 200 de grame. Este aur aluvionar, obţinut din nisip prin spălare, pentru că acesta se folosea în preistorie, nu din exploatări filoniene”, a explicat arheologul Călin Ghemiş.

Cercetările arheologice au fost derulate de arheologii MTC în perioada 29 martie – 25 iunie, sub coordonarea arheologului dr. Călin Ghemiş (Muzeul Ţării Crişurilor), în colaborare cu conf. univ. dr. hab. Molnar Kovacs Zsolt (Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca), dr. Adrian Ursuţiu (Centrul Archaeo UBB – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) şi lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea).